I cannot remember the day I woke up to my surgery, but I felt controlled after the very beginning…
Stateam pe canapea, intr-o incapere ce amintea de familiarul instantelor de cuibareala pe canapeaua oanei si in pat cu freud, proiectat retrospectiv pe fundalul unor amintiri din locul I. ... idealizau fotografii vechi, cu alti tipi cu care am inselat... fericirea unui tip brunet ce parea sa se fi cuibarit intr-o vedere pe canapea, luandu-mi locul... brunet, imbracat in negru, figura ascutita si increzator ca de partea cealalta a secventei video il priveam chiar eu...
tot ce imi amintesc sunt incercari ratate de pornire a generatorului... simt undeva ca aveam nevoie sa fiu cu tine, zambetul tau inclus in pixelii ochiului meu fotografic... unde anume s-a produs frantura de un loc familiar a devenit profesionist familiar si delimitat de geamuri moloz, culoare de spital, ignorante in spatele unor coloane care aduceau a locul P. ... si intunericul... se luase lumina intre mine si R. dupa ce mi te-a trimis pe holurile casei albe, la un etaj superior... te-am imbratisat si am convenit in realitate ca suntem intr-un vis mut asa ca singurele secvente palpabile sunt culorile, formele, texturile, paloarea culorilor precum si singura replica de pe finalul acestui vis...
R. a spus ca ne asteapta sus... trebuia sa ne intalnim cu alti cativa colegi intr-un hol pe o canapea umbrita de siluetele lor stand in fata unei camere video pozitionata jos, la nivelul genunchilor... culorile erau mustar intunecat, pe alocuri roz... pareau vechi si moldy si prafuite mai ceva ca hala din spatele coloanelor pe al carei paviment incarcat cu resturi de constructii eu si cu tine am inceput sa pasim spre o usa pozitionata pe diagonala, in drepta unor ferestre frontale ale halei care dadeau spre orasul luminat si pozitionat la etaje mai mult decat inferioarele pe care le crezusem... mergeam pozitionati vertical pe diagonala, eu spre tine...
Am deschis usa si Ea ne-a spus ca putem lua oricand cele 28 (or were they 21?) de lifturi asezate in ordine pe partea stanga a unui palier luminat si expus intemperiilor prin niste pereti mult prea subtiri pentru a putea asigura cladirea in caz de calamitati... i felt exposed, felt there were dim windows everywhere... once again i cannot remember how it all happened next but i remember a group o nurses or medical personnel standing in a corridor not large enough for a stretcher to pass, stateau in cerc si pareau sa puna la cale soarta ecuatiei... they had called the intervention teams to fix the light since earlier, cand am plecat de langa coloane, ne-am pus intrebarea daca vom ajunge la etajele superioare pe scari cand fata lui R. era prea putin luminata ca sa vedem... i feared we wouldn’t and cared to see safe... asa ca am decis sa luam ascensorul... din cele 28 pareau doar doua si unul singur a adus in incapere o echipa de jandarmi cu casti si pusti, violet caramizii, au inceput sa traga... am vazut atunci oameni intregi care ridicau mainile si spuneau ca nu sunt de vina numai pentru a se alege cu gloante in corp, oameni care nu parusera initial sa incapa in holul unde numai cercul cadrului medical incapea sa discute despre cine va veni sa ne salveze de pana de curent... they seemed to be everywhere but only when i opened the door i had used to come into the room earlier m-am trezit, dupa o verificare in prealabil a geamurilor prin care am observat hala cu moloz pe care o strabatusem, m-am trezit ca usile se intredeschid si ma trezesc cu militarii in fata... i also tried to tell them i was innocent and i turned around slowly intrucat parusera sa fie mai receptivi dupa ce m-am dat chiar cativa pasi mai in spate prin miscari deloc bruste... got, then, shot in the back, pe diagonala stanga... n-am simtit durere si nici spaima decat aceea ca mi se decoloreaza buzele... am rugat-o sa se uite pe sub tricoul maro daca imi curge sange... l-a ridicat si am simtit un portocaliu gretos invadand intreaga paloare roz a spatiului holular devenind kaki... a zis ca da, dar cu un calm pe care mi l-am pastrat si eu... they kept planning, the circle of medical personnel... the military were coming but they seemed evanescent ca si cand eu impuscat as fi fost de partea cealalta a camerei de filmare... in spatele ei, operatorii pareau sa fi fugit de militarii suprinsi de o camera lasata in slow motion drept siluete intunecate ale unei frici nefiresti de pasnice, rationale, solvabile...
Ultima replica: sper ca ai pijamale, da? De ce? am zis eu... Ma internezi?... DA, a zis Ea in timp ce rasfoia multumita, in capotul roz spitalicesc pagina 2 a fisei de sanatate rostogolita peste clipboardul in alb si negru tinut in fata profilului fetei ei alb si gri... statea la 2 metri in fata mea cu 2 capete sub mine, in hala pe diagonala holului... ma simteam calm, deconspirat, detensionat si prins intr-un ecou viitor care nu relationa cu mine decat pe planul sigurantei si afilierii cu dorintele lumii... i said that before... i seemed to have a place there where to not belong...
senzatia unui bordel hedonist de inceput de secol XX se impleteste ideal cu senzatia jocului de-a v-ati ascunselea... percept final, incipient, tardiv... post-freud, exonerabil...
imi faceam probleme daca sunt gloante adevarate sau pistoale cu bila pentru ca nu simteam durere... ma intrebam unde a putut sa loveasca glontul daca imi curge sange si simteam gaura in corp pe sub tricoul invelitoare dar cu toate acestea puteam respira iar inima imi batea ca intr-un corp inchis...
u called me dulciferous the next hour, and i felt confined to the light limitedness put into the silence and solitude of existence ltd. ... where had u gone? For the first time gravity seemed to pervade the soothing of my call...
